Din nou copila
Tuesday, February 3rd, 2009Am plecat pe carari pierdute in noapte si nu m-am uitat inapoi. Mergeam fara sa stim unde, discutiile erau despre orice si despre nimic … eu coboram si el urca, apoi schimbam … si reveneam la mijloc. M-am pierdut in atatea lumii incat am uitat de unde si cum se mananca o ciocolata.
Ne jucam si lumea noastra e un teatru plina de scenarii, de piese jucate de actori cunoscuti, facem premieri, atatam publicul, il socam si apoi il calmam. Inca una, de ce nu, inca doua si iar am ajuns la 5. … tigari in ultimile 5 min si 5 beri toata seara.
Esti setat pe modul de motan …
daca ai stii cat de frumoasa e o pisica imblanzita care stie sa foloseasca si blana moale si ghearele ascutite. Iti plimbi capul pe mana mea, pielea ta fina atinge obrazul meu si uit de mine pe umarul tau.
Un om mare intr-o lume prea mica. Un copil intr-o lume mare. Si lumina se stinge si chicotelile ii iau locul. O luna goala intr-o noapte plina. Iar pielea ta ma ameteste si mana ta ma ocroteste. Ciudat ma simt cand te privesc si vad inocenta din ochii tai si cred si vreau sa fiu si eu copil.
Stop. Priveste. Azi. Simti mirosul? Simti atingerea? Stop. Ramai aici.
Life has a funny way of sneaking up on you
Life has a funny, funny way of helping you out
