Culmea nesimtirii…
Ca sa fii nesimtit nu-ti trebuie decat: una bucata prieten (aka iubit), doua-trei bucati “prietene” sau cunostinte, dupa cum preferi sa le (de)numesti si, elementul principal, sa locuiesti cu ele intr-o camera de camin.
Care-i culmea nesimtirii??
- Este atunci cand vii obosit “acasa” (aka camin) dupa o zi de “cacat” la serviciu.. pe drum te gandesti cat de bine este in confortul paturicii tale - ca de!, doar a venit frigul - cum o sa mananci mancarica gatita si, evident, calda, cum o sa bei ceai cald sau cafea - te hotaresti atunci - o sa te schimbi in ceva confortabil, te bagi in pat si poate dormi sau poate te uiti la un film, nu-ti faci planuri, o sa vina de la sine. Ajungi friguroasa pe modul, observi ca luminile sunt stinse, bagi cheia in usa siiii….surpriza… auzi un glas de dupa usa a colegei tale “preferate” care spune cu o voce stinsa si un pic panicata: “Nu intra, ies in cinci minute!”.. Atunci iti dai seama cat de mult vrei sa intrii in camera..cat de frig de fapt este pe modul, cat de foame-ti este, cat ai vrea si tu sa ai pe cineva care sa te incalzesca in aceste zile friguroase, ca de fapt alea 5 minute s-au transformat in 10 minute.. iar atunci cand se hotareste sa deschida unul dintre ei usa si se uita la tine cu o privire “jenata” dar satisfacuta, cu un zambet tamp pe fata, iti dai seama ca ai prefera de o mie de ori sa fii afara in frig decat cu ei in camera…ca te-ai simti mult mai putin singura in camera daca ai fi doar tu decat cu ei doi.. ca in momente de genul acesta a vrea si tu sa fii nesimtit…DAR, A FI NESIMTIT ESTE, TOTUSI, O ARTA!